Angajamentul meu de creştin (poezia unui tânăr pastor african prinsă pe peretele casei sale)

Sunt parte a frăţiei celor fără rușine. Am puterea Duhului Sfânt. Zarurile au fost aruncate. Am trecut linia. Decizia s-a luat. Sunt un ucenic al Său. Nu mă voi uita înapoi, nu voi renunţa, nu voi încetini, nu mă voi îndepărta şi nu voi tăcea. Trecutul meu este răscumpărat, prezentul are sens, viitorul meu este asigurat. Am încheiat-o cu viaţa neînsemnată, plimbările şi planurile mărunte, genunchii slabi, visele incolore, viziunile îmblânzite, vorbele lumeşti, viaţa ieftină şi ţintele micşorate.Nu mai am nevoie de realizări, prosperitate, poziţie, promovări, aplauze sau popularitate. Nu mai trebuie să am dreptate, să fiu primul, să fiu recunoscut, lăudat, stimat sau răsplătit. Acuma trăiesc prin credinţă, mă sprijin pe prezenţa Sa, umblu în răbdare, trăiesc prin rugăciune şi muncesc în putere. Privirea mi-e aţintită, pasul mi-e accelerat, ţinţa mea este cerul, calea mea este îngustă, drumul aspru şi puţini îmi sunt tovarăşii, călăuza mea este de încredere, misiunea mea clară. Nu pot fii cumpărat, compromis, deviat, ademenit, întors, diluat sau întârziat. Nu mă voi clinti în faţa sacrificiului, nu voi ezita în faţa adversarului, negocia la masa duşmanului, sălăşlui la apa popularităţii sau să rătăcesc în labirintul mediocrităţii. Nu voi renunţa, tăcea, încetini până când voi fi crescut în maturitate, în roade, în rugăciune, în predicare pentru cauza lui Hristos. Sunt un ucenic al lui Isus. Merg înainte până vine El, dau până cad, predic până ştiu toţi şi muncesc până mă opreşte El, şi când va veni pentru ai Lui, nu va avea probleme să mă recunoscă – drapelul meu va fi vizibil!